Partidele politice, parlamentele şi justiţia cele mai corupte în lume

Transparency International lansează Barometrul Global al Corupţiei – 2009, potrivit căruia, printre instituţiile cele mai corupte în lume rămân partidele politice, parlamentele şi justiţiaLa 3 iunie 2009, la Berlin, Transparency International a lansat Barometrului Global al Corupţiei (BGC) – o cercetare care analizează experienţele publicului privitor la corupţia din următoarele domenii: sistemul judecătoresc, mass-media, parlamente, partidele politice, sectorul privat şi serviciul public. BGC s-a efectuat în perioada 25 octombrie 2008 – 25 februarie 2009. El cuprinde 73 132 de persoane din 69 de ţări, inclusiv R. Moldova. Principalele concluzii pe marginea raportului sunt următoarele:

Partidele politice şi funcţionarii publici sunt percepuţi drept cei mai corupţi în întreaga lume

• Pe plan internaţional respondenţii percep partidele politice drept cele mai corupte instituţii locale, urmate îndeaproape de funcţionarii publici.
• Rezultatele agregate disimulează diferenţe importante de la ţară la ţară. În 13 din cele 69 ţări incluse în studiu sectorul privat a fost considerat drept cel mai corupt, iar în 11 ţări respondenţii au calificat astfel sistemul judecătoresc.

Practica mituirilor mici ia amploare, cel mai probabil destinatar al mitelor fiind poliţia

• Peste 10% din cei intervievaţi au mărturisit că au dat mită pe parcursul ultimelor 12 luni, ceea ce corespunde nivelului din BGC 2005. Pentru 40% dintre cei care au dat mită aceste plăţi constituie, în medie, circa 10 la sută din venitul lor anual.
• Ţările cele mai afectate de mituiri mărunte sunt: Armenia, Azerbaidjan, Camerun, Cambogia, Irak, Liberia, Sierra Leone şi Uganda.
• La nivel regional experienţele de mituire măruntă sunt cel mai răspândite în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Noile State Independente şi Africa sub-sahariană.
• Deşi pe plan internaţional se consideră că poliţia acceptă mită cel mai des, în profil regional există anumite particularităţi. Astfel, în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, printre instituţiile predispuse la mită se consideră cele ce se ocupă de procedurile de cumpărare, vânzare, moştenire şi arendare a pământului. În ţările UE la efe sunt referite serviciile funciare şi asistenţa medicală. Deşi incidentele de mituire măruntă în America de Nord sunt foarte rare, ele au loc mai des în sistemul judecătoresc.
• Respondenţii din gospodăriile cu venituri mici vor da mită cu o probabilitate mai mare la poliţie, sistemul judecătoresc, serviciile funciare sau chiar sistemul educaţional decât cei din gospodăriile cu venituri mari.

Persoanele simple nu sunt dispuse să denunţe cazurile de corupţie

• Publicul nu este dispus să utilizeaze căile formale pentru depunerea plângerilor ce ţin de mituire: trei pătrimi din respondenţii care au afirmat că au dat mită nu au depus nici o plângere în acest caz.
• Aproape o jumătate din cei care au afirmat că au plătit mită nu consideră mecanismele de depunere a plângerilor drept eficiente. Această opinie a fost consecventă indiferent de gen, educaţie sau vârstă.

Corupţia în sectorul privat devine o preocupare tot mai mare pentru public

• Sectorul privat este perceput ca fiind corupt de către jumătate din cei intervievaţi: se atestă o creştere de 8 % comparativ cu perioada de 5 ani în urmă.
• Mai mult de jumătate din respondenţi consideră că mituirea este deseori folosită pentru a contura politicile şi regulamentele în favoarea companiilor. Această părere este răspândită indeosebi în Noile State Independente + (CSI şi Mongolia) şi într-o măsură mai redusă – în ţările de pe continentele americane, Balcanii de Vest şi Turcia.
• Corupţia contează pentru consumatori: jumătate din cei intervievaţi şi-au exprimat dorinţa de a plăti mai mult, dar de a cumpăra de la o companie necoruptă.

Guvernele sunt considerate ineficiente în lupta împotriva corupţiei – o opinie neschimbată în majoritatea ţărilor pe parcursul timpului

• În general, publicul consideră eforturile guvernelor lor în lupta împotriva corupţiei drept ineficiente,

56% din respondenţi calificându-le astfel.

• Nu există diferenţe majore în opiniile privind eforturile anti-corupţie ale guvernului înregistrate în 2009, comparativ cu cele expuse în cadrul BGC 2007.

În R. Moldova, clasamentul BGC privind cele mai afectate de corupţie domenii/sectoare cuprinde: justiţia şi sectorul privat/business (3,7 puncte), partidele politice, instituţiile publice (3,6 puncte), parlamentul (3,4 puncte) şi mass-media (3,1 puncte). Publicul din Republica Moldova continuă să perceapă eforturile guvernanţilor în lupta anticorupţie ca fiind ineficiente. BGC se evaluează la o scară de la 1 la 5, unde 1 semn ifică deloc corupt, iar 5 – extrem de corupt.
În acest context, lupta împotriva corupţiei trebuie să rămână o prioritate pentru oficialii de la Chişinău, fiind necesară implementarea angajamentelor asumate la nivel internaţional şi regional în vderea obţinerii unor rezultate pozitive.